Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Alma se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint. În partea superioară, în mijloc, în câmp roşu, se află un turn de biserică ortodoxă de argint, cu acoperiş în două ape. În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o frunză de stejar verde cu două ghinde de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o privighetoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Turnul de biserică sugerează vechea şi constanta credinţă ortodoxă a locuitorilor. Frunzele de stejar reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar priveghetoarea simbolizează o mare varietate de specii de păsări de pădure. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
ALMA
Membru ACoR din
11.01.2005
Stema comunei Alțâna, județul Sibiu
Stema comunei Alţâna, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o dangă pentru înfierat vitele în forma literei T, peste care se află 3/4 de cerc, din care ies două coarne, totul de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află o cristelniță de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Danga pentru vite folosită în secolul al XVII-lea evocă marca juridică a comunei după colonizarea sașilor, fiind cuprinsă în Scaunul Alțina, datat în 1291. Cristelnița datează din anul 1404 și a fost păstrată în biserica fortificată din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 838 din 18 noiembrie 2014).
ALȚÂNA
Membru ACoR din
14.04.2021
Stema comunei Apoldu de Jos, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Apoldu de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce de argint cu braţele egale. În partea superioară, în câmp roşu, se află un fir de viţă de vie de aur, cu 3 frunze şi 2 ciorchini. În vârful scutului se află un zid de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Crucea sugerează credinţa ortodoxă a locuitorilor. Viţa de vie semnifică una din preocupările tradiţionale ale locuitorilor. Zidul simbolizează istoria veche de secole pe aceste meleaguri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
APOLDU DE JOS
Membru ACoR din
10.03.2015
Stema comunei Arpașu de Jos, județul Sibiu
Stema comunei Arpaşu de Jos, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat format din cărămizi de argint, rostuit negru. În partea superioară se află un cap de capră neagră privit din semiprofil, flancat de câte un brad, totul de argint. În partea inferioară se află doi peşti de argint arcuiţi cu capul în sus. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Capul de capră reprezintă bogăţia cinegetică a zonei şi rezervaţia naturală „Arpăşel”. Brazii simbolizează bogăţia silvică a zonei. Peştii fac referire la bogăţia piscicolă a zonei, cu păstrăvi indigeni şi curcubeu din râurile Arpăşel şi Arpaşu Mare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 838 din 18 noiembrie 2014).
ARPAȘU DE JOS
Membru ACoR din
27.03.2015
Stema comunei Așel, județul Sibiu
Stema comunei Aţel, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un turn crenelat de argint cu o poartă neagră boltită peste care broşează o cruce neagră cu laturile egale. În partea stângă, în câmp albastru, se află un semn de hotar de aur, aşezat în pal. El este format dintr-un piron, peste care se suprapune litera B, la stânga. În vârful scutului, în câmp de argint, se află un ciorchine de strugure, cu două frunze verzi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Turnul crenelat evocă biserica evanghelică-luterană fortificată, fiind un valoros monument gotic, construită în jurul anului 1380, sub influenţa bisericii Sf. Maria din Sibiu. Semnul de hotar reprezintă marca juridică de odinioară a localităţii Dupuş, sat component al comunei. Ciorchinele de strugure reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 839 din 18 noiembrie 2014).
AȚEL
Membru ACoR din
09.02.2005
Stema comunei Bazna, județul Sibiu
Stema comunei Bazna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu câmp de aur zidit, având în centru o flacără roșie, cu miez de aur, însoțită la dreapta de toiagul negru al lui Esculap, iar la stânga de dangaua de înfierat vitele (un trident răsturnat). Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Câmpul zidit face aluzie la existența unor vestigii istorice existente în comună. Flacăra sugerează bogăția în gaze naturale ale solului. Dangaua pentru înfierat vitele, folosită din anul 1826, evocă marca juridică a comunei. Toiagul lui Esculap face trimitere la tradiția consacrată de stațiune balneoclimaterică. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 643 din 22 iulie 2020).
BAZNA
Membru ACoR din
27.07.2017
Stema comunei Bârghiș, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Bârghiş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un triunghi răsturnat de culoare roşie, încărcat de o arteziană de gaz de argint, ce izbucneşte din vârful triunghiular de aur. În partea dreaptă şi în partea stângă, în câmp albastru, se află câte o floare de carpen de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Carpenul şi arteziana semnifică bogăţia silvică, precum şi bogăţia subsolului zonei în gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
BÂRGHIȘ
Membru ACoR din
14.02.2018
Stema comunei Biertan, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Biertan se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat, cu un turn de argint trecând peste sfâșiere, cu contraforți, două ferestre, o galerie-pridvor de strajă cu acoperiș în trunchi de con terminat cu o consolă cu ceas, având acoperiș triunghic, însoțit la dreapta, pe roșu, și la stânga, pe albastru, de câte un ciorchine de strugure cu două frunze, totul de aur.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.Semnificațiile elementelor însumateCiorchinii de struguri simbolizează activitatea principală a locuitorilor, adică viticultura, ocupație practicată din vremuri străvechi.Turnul reprezintă biserica-cetate din localitate, care se află pe lista monumentelor UNESCO din anul 1993.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 50 din 27 ianuarie 2020).
BIERTAN
Membru ACoR din
30.09.2016
Stema comunei Blăjel, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
BLĂJEL
Membru ACoR din
30.12.2004
Stema comunei Boița, județul Sibiu
Potrivit anexeinr. 1.1, stema comunei Boiţa se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite. În vârful scutului se află trei coline verzi din care apare un brad de argint. Bradul este flancat de câte un turn de cetate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Bradul şi dealurile fac referire la vegetaţia şi relieful specifice zonei. Numărul colinelor reprezintă numărul satelor componente ale localităţii. Cele două turnuri de cetate simbolizează monumentele istorice: castelul Turnu şi Turnul Spart. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr.196 din 20 martie 2014.).
BOIȚA
Membru ACoR din
28.12.2004
Stema comunei Brateiu, județul Sibiu
Stema comunei Brateiu, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află o biserică fortificată de argint, cu un turn terminat cu acoperiş conic cu cruce deasupra. Turnul are o poartă, trei ferestre crenelate, deasupra un ceas şi sus sub acoperiş o galerie de strajă. Nava bisericii supraînălţată (corpul propriu-zis) are o uşă şi trei ferestre negre la nivelul inferior, cinci ferestre negre la partea superioară şi o fereastră neagră în dreptul altarului, prevăzut cu contrafort. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o viţă-de-vie cu frunze şi ciorchini de struguri, susţinută de un arac, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Cetatea de argint face aluzie la biserica evanghelică în perioada goticului matur. Viţa-de-vie reprezintă una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 838 din 18 noiembrie 2014).
BRATEIU
Membru ACoR din
19.01.1999
Stema comunei Brădeni, județul Sibiu
Stema comunei Brădeni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit, în fascie. În primul câmp, pe verde, se află 3 brazi de argint, în pal. În al doilea câmp, pe auriu, se află o pereche de coarne de cerb negre. În al treilea câmp, pe roșu, se află un mănunchi de aur format din spice de grâu și 2 știuleți de porumb, așezați în fascie, orientați spre flancuri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Brazii și coarnele de cerb reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei. Mănunchiul simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 25 februarie 2015).
BRĂDENI
Membru ACoR din
31.10.2016
Stema comunei Bruiu, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
BRUIU
Membru ACoR din
28.02.2019
Stema comunei Cârța, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CÂRȚA
Membru ACoR din
26.03.2015
Stema comunei Cârțișoara, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Cârţişoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un vârf de ţeapă. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o floare-de-colţ cu petale de argint şi stamine verzi. În partea stângă, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În vârf de ţeapă răsturnat, în câmp verde, se află două puşti încrucişate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Puştile fac referire la statutul de localitate de grăniceri pe care l-a avut în trecut. Floarea-de-colţ simbolizează bogăţia florală a zonei. Cartea evocă rolul lui Badea Cârţan în difuzarea cărţii româneşti în Transilvania. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 20 martie 2014).
CÂRȚIȘOARA
Membru ACoR din
20.09.2006
Stema comunei Chirpăr, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CHIRPĂR
Membru ACoR din
27.03.2015
Stema comunei Cristian, județul Sibiu
Stema comunei Cristian se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află o dangă pentru înfierat vitele, care este reprezentată de un cerc din care ies patru săgeți, de aur, așezate în cele patru puncte cardinale, cu vârful spre exterior. În partea inferioară se află un monument alcătuit dintr-un postament paralelipipedic, peste care este așezat un obelisc; deasupra obeliscului pe un soclu este așezată o acvilă cu zborul luat, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Danga pentru vite, folosită din anul 1826, evocă marca juridică a comunei, perpetuată până în prezent. Brâul undat face referire la hidrografia localității – râul Cibin, ce împarte comuna în două. Monumentul simbolizează faptul că acesta a fost ridicat în memoria eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 27 decembrie 2018).
CRISTIAN
Membru ACoR din
30.08.2016
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
DÂRLOS
Membru ACoR din
21.01.1999
Stema comunei Gura Râului, județul Sibiu
Potrivitanexei nr. 1, stema comunei Gura Râului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În primul cartier, în câmp albastru, se află o fascie de argint dințată și o plantă de bujor de munte de argint cu florile de aur. În al doilea cartier, în câmp de argint, se află un brad smuls, verde. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o roată de piuă în mișcare, pe o apă curgătoare, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Bujorul de munte face referire la planta monument al naturii, ocrotită de lege, și la Festivalul Bujorului de munte, ce are loc în fiecare an în localitate. Fascia undată semnifică lacul de acumulare din localitate ce alimentează județul Sibiu cu apă. Bradul face trimitere la Parcul Național Cindrelul și la cel mai impunător brad din Munții Cindrelul apreciat ca având peste 500 de ani. Roata de piuă de haine simbolizează instalațiile țărănești tradiționale, ce încă mai funcționează în localitate.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 143 din 24 februarie 2020).
GURA RÂULUI
Membru ACoR din
25.02.2013
Stema comunei Hoghilag, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Hoghilag se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un turn de apărare de aur, broşând un brâu undat de argint şi două flori de tuberoză de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Turnul sugerează istoria veche a zonei. Tuberozele semnifică una din preocupările tradiţionale ale locuitorilor, cultivarea florilor. Brâul undat reprezintă râul Târnava Mare. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
HOGHILAG
Membru ACoR din
25.02.2009
Stema comunei Laslea, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.2 stema comunei Laslea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un cap de cerb de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află trei flori de hamei de aur cu frunze verzi. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bovină, flancat de două spice de grâu, totul de aur. În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o câmpie neagră din care iese o flacără de aur şi roşu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Spicele de grâu şi capul de bovină reprezintă ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi creşterea animalelor. Capul de cerb simbolizează bogăţia cinegetică a zonei. Florile de hamei fac referire la plantaţia de hamei din localitate. Flacăra ilustrează bogăţia solului în gaze naturale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 936 din22 decembrie 2014).
LASLEA
Membru ACoR din
28.02.2018
Stema comunei Loamneș, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Loamneş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În partea superioară, în câmp argintiu, se află un mănunchi cu şapte spice de grâu verzi. În dreapta, în câmp roşu, se află un berbec conturnat de argint, în salt. În stânga, în câmp albastru, pe o terasă neagră, se află o erupţie de gaze de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Mănunchiul cu spice de grâu şi berbecul simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi păstoritul. Erupţia de gaze reprezintă bogăţia subsolului în gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 20 martie 2014).
LOAMNEȘ
Membru ACoR din
26.09.2016
Stema comunei Ludoș, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Ludoș se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un cap de bovideu de argint, încadrat între două spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Spicele de grâu și capul de bovideu simbolizează ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea animalelor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 09 mai 2013).
LUDOȘ
Membru ACoR din
31.08.2022
Stema comunei Marpod, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Marpod se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o carte deschisă de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un cap de berbec de argint, văzut din profil, spre dreapta. În partea inferioară, în dreapta, în câmp verde, se află un fir de trifoi de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află o erupţie de gaze de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Cartea aminteşte de Iacob Bologa, unul dintre fondatorii ASTRA, originar din localitate. Capul de berbec reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor. Trifoiul simbolizează comunitatea săsească din zonă. Erupţia de gaze denotă bogăţia subsolului în gaz metan. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 20 martie 2014).
MARPOD
Membru ACoR din
05.03.2015
Stema comunei Merghindeal, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
MERGHINDEAL
Membru ACoR din
26.03.2015
Stema comunei Micăsasa, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Micăsasa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În interiorul scutului în câmp roşu se află o cruce latină de aur, un brâu undat de argint şi un ciorchine de strugure de aur. În câmp albastru se află un castron de terra sigillata roşu, încărcat de două spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Crucea sugerează credinţa creştină a locuitorilor. Brâul undat reprezintă râul Târnava Mare. Spicele de grâu şi ciorchinele semnifică ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura şi viticultura. Castronul simbolizează tradiţia în ceramică a locuitorilor, specifică evului mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
MICĂSASA
Membru ACoR din
22.01.1999
Stema comunei Mihăileni, județul Sibiu
Stema comunei Mihăileni se compune, conform anexei nr. 1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În șef, pe fond auriu, se află trei conuri de brad verzi. În partea inferioară, un câmp zidit roșu, în care se află repetat de două ori, pe orizontală, un simbol format dintr-un cerc ce încadrează un trandafir stilizat, văzut de sus, în centrul căruia se află o inimă, totul de argint. În mijlocul inimii este figurată o cruce latină, neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 20 martie 2014).
PĂUCA
Membru ACoR din
26.09.2016
Stema comunei Porumbacu de Jos, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.8, stema comunei Porumbacu de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp albastru, se află câte o coroană cu fleuroane de aur. În partea superioară, în stânga şi în partea inferioară, în dreapta, în câmp auriu, se află câte un brad verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Coroana de aur face referire la calitatea „Ţării Făgăraşului” de „ducat”, feud conferit domnului Ţării Româneşti, în evul mediu. Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
PORUMBACU DE JOS
Membru ACoR din
28.11.2019
Stema comunei Racovița, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
RACOVIȚA
Membru ACoR din
28.09.2017
Stema comunei Rășinari, județul Sibiu
Stema comunei Rășinari, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat, cu cruce de aur. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un cocostârc poziționat spre stânga, stând într-un picior și ținând în celălalt picior un ou, totul de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un brad de argint. În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află două coarne de berbec de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o coroană de lauri de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Cocostârcul reprezintă un simbol din blazonul mitropolitului Andrei Șaguna, înmormântat în cimitirul comunei, unde există un mausoleu ridicat în memoria acestuia. Bradul simbolizează bogăția silvică a zonei. Coarnele de berbec reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Laurii fac referire la poetul Octavian Goga și la filozoful Emil Cioran, care s-au născut în localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 839 din 18 noiembrie 2014).
RĂȘINARI
Membru ACoR din
07.08.2014
Stema comunei Râu Sadului, județul Sibiu
Stema comunei Râu Sadului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În partea superioară, pe fond roșu, se află un berbec de aur spre dreapta. În partea dreaptă, pe fond albastru, se află un baraj de argint.În partea stângă, pe fond de argint, se află un brad verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate Berbecul semnifică activitatea specifică zonei, păstoritul. Bradul reprezintă bogăția silvică a zonei. Barajul face referire la Barajul Negoveanu, acesta fiind primul baraj în formă de arc din beton din țară. Coroana murală cu un turn crenelat de argint semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1281 din 23 decembrie 2020).
RÂU SADULUI
Membru ACoR din
29.01.2015
Stema comunei Roșia, județul Sibiu
Stema comunei Roşia se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef. Sus, în câmp roşu, se află o cruce latină de aur. Jos, în câmp de aur, se află un cerc albastru, având în interiorul său o turlă de biserică de aur, iar de o parte şi de alta cinci dungi negre de însemnat vite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Roşu face referire la numele localităţii, Roşia – astfel că stema este o „stemă vorbitoare”. Crucea latină simbolizează credinţa locuitorilor. Cercul cu turla de biserică trimite la cele două biserici evangelice-luterane fortificate din Roşia şi din Daia, amândouă fiind monumente istorice. Dungile de însemnat vite sunt poziţionate în concordanţă cu aşezarea geografică a satelor aparţinătoare ale comunei, de la dreapta la stânga: Roşia, Nou, Daia, Caşolţ şi Cornăţel. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 668 din 07 iulie 2021.).
ROȘIA
Membru ACoR
22.08.2006
Stema comunei Sadu, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.9, stema comunei Sadu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în şef. În partea superioară, în câmp albastru, se află 6 săgeţi de argint care pleacă din acelaşi punct. În partea inferioară, în câmp de argint, se află 3 stele albastre, dispuse 2: 1.Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiilea elementelor însumate Cele 6 săgeţi reprezintă prima centrală mixtă hidro-termoelectrică construită în localitate. Cele 3 stele simbolizează personalităţile marcante din istoria localităţii Micu Klein, Samuil Klein şi Piuariu Molnar. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 257 din 9 mai 2013).
SADU
Membru ACoR din
18.01.1999
Stema comunei Slimnic, județul Sibiu
Stema comunei Slimnic, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În dreapta, în câmp albastru, se află o cetate de argint cu intrare neagră, formată din opt rânduri de cărămidă şi nouă creneluri, din care iese un turn dreptunghiular cu două ferestre negre, care se termină cu un acoperiş triunghiular. În stânga, în câmp roşu, se află un stejar de aur. În vârful scutului, în câmp de argint, se află trei mere roşii cu codiţă şi frunză verde, dispuse 1:2.Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Cetatea reprezintă Cetatea Slimnicului, atestă documentar în anul 1282, declarată monument istoric. Stejarul reprezintă bogăţia silvică a zonei. Merele simbolizează bogăţia pomicolă a localităţii, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 161 din 9 martie 2015).
SLIMNIC
Membru ACoR din
30.01.2015
Stema comunei Șeica Mare, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
ȘEICA MARE
Membru ACoR din
27.06.2017
Stema comunei Șeica Mică, județul Sibiu
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
ȘEICA MICĂ
Membru ACoR din
24.02.2006
Stema comunei Șelimbăr, județul Sibiu
Stema comunei Şelimbăr se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în partea superioară de două brâuri undate de argint. În şef, pe fond roşu, se află patru stele de aur cu cinci colţuri. În partea inferioară, pe fond albastru, se află un personaj ecvestru de argint. Calul stilizat este cabrat spre dreapta cu picioarele dinainte ridicate. Călăreţul este uşor întors spre stânga, cu barbă şi mustaţă, purtând pe cap o culmă cu pană în partea stângă, iar în mâna dreaptă ţinând căpăstrul calului. Mâna stângă este ridicată în sus, în care ţine o secure. Călăreţul este îmbrăcat cu o tunică ce cade peste şolduri, încheiată cu fireturi în trei nasturi şi cingătoare de care se leagă cu o curea teaca de sabie aşezată în stânga călăreţului. Poartă pantaloni strâmţi, în picioare cizme înalte, iar pe umeri poartă pelerină. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Stelele indică numărul satelor componente ale comunei. Brâurile undate reprezintă hidrografia localităţii – râurile Cibin şi Seviş. Personajul ecvestru face trimitere la voievodul Mihai Viteazu, care aduce aminte de bătălia acestuia de la Şelimbăr ce a avut loc pe 28 octombrie 1599 şi s-a dat între oastea Ţării Româneşti condusă de Mihai Viteazu şi oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Bathory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei conduse de Mihai Viteazu, care şi-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Ţara Românească. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 28 februarie 2020.).
ȘELIMBĂR
Membru ACoR din
30.06.2017
Stema comunei Șura Mare, județul Sibiu
Stema comunei Şura Mare, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un chevron de aur peste care broşează două săbii negre încrucişate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Cele două săbii fac referire la luptele purtate pe teritoriul localităţii. Chevronul de aur face referire la etimologia numelui localităţii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 13 din 9 ianuarie 2014).
ȘURA MARE
Membru ACoR din
30.03.2015
Stema comunei Șura Mică, județul Sibiu
Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Şura Mică se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o roată dinţată de argint. În partea stângă, în câmp roşu, se află cornul abundenţei de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate Roata dinţată reprezintă activitatea industrială din localitate şi principală resursă de dezvoltare. Cornul abundenţei simbolizează agricultura, ca fiind una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 20 martie 2014).
