Primele dovezi ale prezenţei umane datează încă din Epoca Pietrei.

Obiecte din aceste perioade (articole din piatră şi din ceramică, arme) sunt expuse în Muzeul Văii Hârtibaciului.

Perioada dacică respectiv romană sunt de asemenea atestate prin descoperiri arheologice. Tot în această zonă s-au găsit resturile unei aşezări romane: ceramică romană, o formă din lut pentru fabricarea unor figurine reprezentând o zeitate înaripată călărind pe o panteră.

Istoria culturală şi identitatea regională Sudul Transilvaniei, zonă în care se află şi Roşia, a fost o zonă favorabilă locuirii din cele mai vechi timpuri. A făcut parte din Imperiul Roman timp de 2 secole, a fost traversat de numeroase triburi de migratori și în secolul XII a devenit parte a Regatului Ungar. Regii unguri au fost cei care au adus în zonă colonişti saşi pentru a păzi graniţele acestui teritoriu, a dezvolta comerţul şi economia locală. Zona a devenit un important punct de contact între cele trei populaţii principale ale Transilvaniei, românii, saşii şi ungurii. Echilibrul demografic al zonei s-a rupt la sfârşitul anilor `70 când saşii au început să emigreze masiv în Germania. Dacă în anul 1977 existau 988 de saşi în comuna Roşia, în anul 1992 numărul acestora ajunsese la doar 166 de persoane. În prezent în comună mai trăiesc 8 saşi dintr-o populaţie de peste 5.000 de persoane.